A mintit Eva inainte de cadere?

Principalul feedback este de la Bev N. Din Canada care ne-a scris referitor la articolul Coranul vs. Geneza, ridicand cateva intrebari interesante cu privire la Cadere. Dr. Carl Wieland raspunde.

"Buna,

Tocmai am citit articolul lui David Catchpoole, Coranul vs. Geneza. In acest articol se spune ca Eva l-a citat gresit pe Dumnezeu atunci cand a spus ca El ar fi zis sa nu se atinga de pom [cunostintei binelui si raului, n.tr.] in loc sa zica sa nu manance din el. Cum putea ea sa-L citeze gresit pe Dumnezeu si sa zica ceva neadevarat cand pacatul nu avusese inca loc?"

CW: Ai dreptate cand spui ca pacatul nu intrase inca in lume. Dar o greseala, daca nu este facuta intentionat, nu este un pacat. Adica, daca o persoana face o afirmatie falsa, dar despre care crede ca este adevarata, aceasta persoana nu poate fi invinovatita. Sunt sigur ca atunci cand impartasim o amintire de-a noastra, de multe ori ni se intampla sa gresim. Cateodata este vorba doar despre o neintelegere, fara sa fie implicate fapte imorale.

"Se poate ca Adam sa-i fi transmis Evei instructiunile din moment ce ea nu era inca creata atunci cand Dumnezeu i-a zis lui Adam sa nu manance din pom. Se prea poate ca el sa fi fost cel care i-a zis sa nu se atinga de pom."

Ai dreptate. Si cu cat se transmit lucrurile de la persoana la persoana, cu atat e mai probabil sa apara asemenea interpretari gresite. Dar din nou, acest lucru nu este pacat daca el a interpretat gresit, sau daca ea a interpretat gresit. Adam si Eva nu au fost ultimii oameni care prin orice mijloace „au pus un gard in jurul Torei”.
Cu toate acestea, este posibil ca Dumnezeu sa fi dat instructiuni adiacente cu privire la care cititorul nu este informat. Biblia a fost scrisa pentru o societate cu grad inalt de contextualizare, in care mare parte din cunostintele de baza sunt presupuse de cititor, in opozitie cu societatea noastra, in care totul trebuie sa fie precizat.
Avand in vedere ca Dumnezeu i-a spus lui Adam sa aibe grija de Gradina, El i-a spus probabil Evei sa nu manance din fructele pomului, dar se poate si sa fi fost avertizati sa nu se atinga deloc de pom. Acest lucru nu ar duce la aparitia unei contradictii deoarece absenta dovezii nu reprezinta dovada absentei. Probabil ca Moise nu a considerat important sa repete instructiunile lui Dumnezeu date Evei deoarece el mentionase deja instructiunile date lui Adam, iar povestind ce i-a spus Eva sarpelui a fost indeajuns. Un exemplu graitor este acela ca ni se spune pur si simplu ca Eva i-a dat fructul lui Adam, dar nu ni se spune ce conversatie a avut loc dupa aceea. Chiar credem ca a fost un accident ca Adam a mancat din fruct? Aceasta ar insemna ca el a fost de asemenea inselat – de Eva – dar nu se mentioneaza nimic despre aceasta. El incearca sa evite responsabilitatea personala dand total vina pe Eva pentru ca i-a dat sa manance. El nu a pretins ca nu stia ce mananca.   

"Cred ca facem prea mult caz din lucrul acesta. "

S-ar putea prea bine sa fie asa. Eu personal nu vad aceasta diferenta ca fiind asa de drastica.; imi imaginez ca daca le spun copiilor mei: „Nu va atingeti de capsunile din gradina, ca de nu...” cu siguranta prin aceasta nu inteleg ca ei vor fi ispititi sa ii loveasca sau sa ii atinga – ci vreau sa spun desigur „Nu-i culegeti ca sa-i mancati”. La fel daca i-as spune unuia din copii „Nu manca capsunii din gradina” si el ar transmite mai departe fratilor sai vestea ca „Tata a zis sa nu ne atingem de capsunii din gradina” nici nu m-as deranja sa il corectez, daca aceasta afirmatie isi atinge scopul.

"Am auzit folosindu-se acelasi argument in justificarea importantei memorarii Scripturii."

Intr-adevar. Desigur ca este important sa nu adaugam sau sa scoatem NIMIC din Cuvantul lui Dumnezeu, desi nu imi este foarte clar cum poate citarea gresita, daca despre acest lucru este vorba, sa faca mai usoara intrarea pacatului in lume. Unul din argumente este acela ca incredintarea ei ca nici macar nu avea voie sa atinga pomul ar fi facut sa fie mai simplu pentru Sarpe sa faca sa para mult mai exagerata interzicerea lui Dumnezeu.

"Daca as fi crezut ca Eva a fost amagita pentru ca nu a citat corect Cuvantul lui Dumnezeu, atunci mi-ar fi fost frica sa citez vreodata un verset din memorie. "

Daca te linisteste cu ceva, Dr. David Catchpoole, autorul articolului, m-a asigurat ca, desi el vede semnificatia citarii gresite a Evei, el vede de asemenea ca Biblia se refera la faptul ca Eva a fost amagita de Sarpe si nu de citarea ei gresita.
La fel inteleg si ceilalti colegi ai mei 1 Timotei 2:14. Dorim de asemenea sa subliniem ca Eva a fost prima care a compromis Cuvantul lui Dumnezeu cu stiinta supusa greselii – ea a facut propria ei interpretare a informatiilor senzoriale care au trecut peste Cuvantul lui Dumnezeu. Adica, pomul era bun de mancat si placut la privit, asa ca s-a gandit ca aceasta intrecea comanda clara a lui Dumnezeu de a nu manca din pom (Geneza 3:6).

"Sunt uimit de libertatea pe care si-o iau scriitorii Noului Testament atunci cand citeaza din Vechiul Testament, de exemplu Evrei 10:37-38 citeaza Habacuc 2:3-4."

De fapt, ei doar folosesc niste proceduri exegetice standard pentru vremea lor. Memorarea si aplicarea adecvata a Scripturii era de o importanta majora. In orice caz, Duhul Sfant se poate parafraza pe Sine daca doreste.

"Am vazut aceasta teorie a faptului ca Eva a citat gresit instructiunile date cu privire la pom dar cred ca faci prea mare caz de aceasta, si trebuie sa fii atent in interpretarea acestei portiuni din Scriptura. Eva a fost ispitita de Sarpe sa manance din fruct, iar inselatoria ei nu a inceput atunci cand ea a spus ca nu ar trebui sa atinga pomul. "

Asa cum am mai spus, aceasta este si punctul meu de vedere si punctul de vedere al lui David. Probabil ca articolul ar fi putut fi redactat diferit pentru ca acest lucru sa fie clar.

"Cu multumiri,

Bev N."

 
Cu sinceritate,
Carl W.
Dr. C Wieland
Director, CMI - Australia

Tradus cu acordul autorului. Originalul aici.